Cavitatile si membranele corpului


Spaţii care contribuie la prote­jarea, izolarea şi susţinerea or­ganelor interne, cavităţile cor­pului sunt separate unele de altele prin intermediul oaselor, muşchilor, ligamentelor, precum şi al altor structuri ale organis­mului. Există patru cavităţi prin­cipale: cavitatea craniană, cavi­tatea toracică, canalul vertebral şi cavitatea abdominopelviană.
Descrierea cavitatilor din corpul uman
► Cavitatea craniană ( posterioara)
Aceasta este delimitată de oasele craniului şi adăposteşte encefalul.
► Canalul vertebral (posterioara)
Acesta este format din foramenele vertebrale ale coloanei vertebrale şi adăposteşte măduva spinării, pe care o protejează. Ca şi cavitatea craniană, aceasta este protejată de trei mem­brane protectoare, meningele.

► Cavitatea toracică (anterioara)
Aceasta este delimitată de coaste, de muşchii tora­celui, de stern şi de par­tea toracică a coloanei vertebrale. Ea cuprinde:
► cavitatea pericardică.
► cavităţile pleurale                                                                                     
Situ­ate între foiţele pleurei pulmonare, ce conţin o cantitate mică de lichid.
► mediastinul este partea centrală a cavităţii toraci­ce. Este situat între stern şi coloana vertebrală, şi între gât şi diafragmă, incluzând toate viscerele toracice, cu excepţia plă­mânilor. Inima, esofagul, traheea, timusul şi vasele sanguine mari sunt struc­turi ale mediastinului
► Cavitatea abdominopelviană
Această cavitate este sepa rată de cavitatea toracică prin intermediul diafragmei, un mu­şchi mare în formă de dom, şi este situată între aceasta şi regiunea inghi­nală. Ea este delimitată de peretele abdominal şi de bazin. Cavitatea abdominopelvină este împărţită în două părţi:
► cavitatea abdominală,(anterioara) care cuprin­de stomacul, ficatul, vezica biliară, intestinul subţire şi cea mai mare parte intestinului gros.
► cavitatea pelviană,(posterioara) care cuprin­de vezica, partea terminală a intes­tinului gros şi organele genitale inter­ne. Organele situate în cavitatea toracică şi în cavitatea abdomino­pelviană sunt grupate sub numele de viscere.                                                                                                                     
 Alte cavităţi
Cavitatea orală, care conţine limba şi dinţii.
Cavitatea nazală, în care se găseşte nasul.
Cele două cavităţi orbitare, care conţin globii oculari.
Cavităţile urechii interne, unde se găsesc oasele urechii medii.
Cavităţile sinovîale ale articu­laţiilor.
                                                                                                            ………….Membranele,,corpului………………………..………………………………………………
                                                        >Invelişurile protectoare ale organismului
  Există două tipuri importante de membrane:                                                     membranele  epite-liale, care includ membranele mucoase,  seroase si pielea,                                                                                                               membranele  sinoviale, care îmbracă articulaţiile.                                        Dintre membranele epiteliale, membra­nele mucoase se remarcă prin fap­tul că ele îmbracă interiorul unei cavităţi care se deschide direct spre exterior: căile respiratorii, aparatul digestiv, căile genitale ale femeii si căile urinare.                                                                                           Membrana seroasă   înveleşte viscerele şi acoperă pereţii torace­lui şi ai abdomenului. Ea este for­mată din două foiţe (viscerală şi parietală), între ele aflându-se un lichid  seros  analog  limfei, care reduce fricţiunea dintre organe permiţând alunecarea lor unele pe altele, în timpul mişcărilor şi peristalticii intestinale.
Pleura   este membrana seroasă a cavităţiilor.
Pericardul   este membrana seroa­să a cavităţii pericardice. Foiţa sa viscerală înveleşte inima, în timp ce foiţa sa parietală face legătura cu structurile mediastinului.
Peritoneul   este membrana seroasă a cavităţii abdominale. Foiţa sa viscerală acoperă viscere­le abdominale, în timp ce perito­neul parietal acoperă peretele abdominal şi faţa anterioară a diafragmei. Spaţiul dintre cele două foiţe ale peritoneului este cavitatea peritoneală, plină cu serozitate, în care sunt situate majoritatea organelor abdomenu­lui. Totuşi, unele dintre ele se află între peritoneul parietal şi pere­tele abdominal posterior: în acest caz, sunt numite retroperitonea-le. Acesta este cazul rinichilor, al glandelor suprarenale, al duode­nului, al intestinului subţire, al intestinului gros şi al unor porţiuni ale aortei abdominale şi venei cave inferioare.
Membranele sunt straturi simple de tesut care acopera sau separa celulele. Exista cinci tipuri principale de membrane.
Membranele mucoase  se gasesc, in principal, la marginea structurilor cavitare, cum ar fi tractul alimentar.   Strat de ţesut care căptuşeşte numeroase cavităţi şi structuri tubulare ale organismului, ca de pildă tractul digestiv şi respirator. Celulele sale specializate secretă mucus la suprafaţa acestui înveliş.                                                                           Membranele sinoviale  acopera suprafetele articulare si tendoanele. Mucoasele seroase inconjoara organele din torace si abdomen. O categorie speciala, meningele, protejeaza creierul si maduva spinarii.
Dupa cum sugereaza si numele, membranele mucoase contin celule specializate pentru a secreta lichidul fluid denumit mucus. Printre functiile acestuia se numara lupta impotriva infectiilor (contine anticorpi) si mentinerea laringelui, amigdalelor si a intregului  tract alimentar umede si elastice.
Unele membrane mucoase, in special cele din tractul respirator, contin si celule cu functii aditionale. Din ele iau nastere cilii care se misca in „valuri concomitente” pentru a impinge corpii straini nocivi, cum ar fi praful, inapoi spre laringe pentru a fi expectorati in afara organismului.
Membranele care delimiteaza intestinele se pliaza in deget de manusa, formand vilozitatile pentru a creste suprafata de digestie.
Exista, de asemenea, membrane mucoase in sistemul de reproducere sau sexual, in special endometrul sau membrana uterina, care este eliminata in fiecare luna, in timpul menstruatiei.
Membranele sinoviale se gasesc la nivelul articulatiilor mobile si au forma unor pungi continand fluidul lubrifiant denumut lichid sinovial. Tendoanele, benzile de tesut fibros care leaga muschii de oase sunt inconjurate de o teaca sinovala, in scop protector si lubrifiant. Membranele seroase sunt invelisuri pentru organele din torace si abdomen, asigurand protectia impotriva imbolnavirii si reducand in mare masura frecarea de organele invecinate.
In cavitatea toracica exista doua membrane seroase denumite pleure.
In abdomen, toate organele sunt acoperite de o membrana seroasa cunoscuta sub numele de peritoneu.
La inceputul fiecarei noi vieti , membranele au o functie speciala temporara. Fatul in dezvoltare este inconjurat in uter de o membrana speciala, denumita sacul amniotic. Acesta contine un lichid  in care fatul pur si simplu pluteste, creand astfel un sistem ideal pentru absorbtia socurilor. Dupa nastere, acesta este eliminat impreuna cu placenta.
ü      organe parenchimatoase (parenchime): sunt organele compacte (solide) pe sectiune; sunt reprezentate de ficat, splina, pancreas, rinichi, pulmon, cord, limfocentri, muschi, encefal.
ü      organe cavitare: sunt organe care prezinta un perete ce delimiteaza o cavitate; sunt reprezentate de cavitatile nazale, cavitatea bucala, esofag, prestomace (rumegatoare), stomac, intestin, vezica urinara,uter, vagin, vase; atunci când o leziune se dezvolta în grosimea peretelui organului cavitar, se folosesc termenii leziune parietala sau intraparietala.

Niciun comentariu: